SCOALA DE SOFERI GALATI
 

SCOALA DE SOFERI GALATI

           cauta in site

>>Acasa
>>Permis de conducere
>>Oferta
>>Examen
>>Codul rutier
>>Regulament circulatie
>>Semnalizare rutiera
>>Notiuni de mecanica
>>Conducere preventiva
>>Conducere ecologica
>>Masuri de prim-ajutor
>>Contact
>>Teste

CONDUCEREA PREVENTIVA

Definitia conducerii preventive

Comportamentul rutier care asigura prevenirea accidentelor prin anticiparea si evitarea situatiilor periculoase determinate de ceilalti participanti la trafic, precum si adaptarea vitezei la conditiile de drum, de trafic si meteorologice.

Conducerea preventiva se bazeaza pe:
1. pregatirea mentala pentru efectuarea unei curse, conduita fizica si psihica a conducatorului auto;
2. vederea, observarea si concentrarea asupra pericolelor actuale sau potentiale;
3. stapanirea tehnicilor de conducere necesare pentru a evita o situatie periculoasa sau de a limita consecintele unei astfel de situatii pe cale sa se produca.

1. Pregatirea mentala si fizica

Conducatorul auto trebuie sa posede, pe langa cunostintele teoretice si practice, o anumita conduita in conducerea vehiculelor pe drumul public. Acesta trebuie sa fie intr-o buna conditie fizica si psihica necesare pentru a nu savarsi un eveniment rutier sau pentru a iesi cu minim de consecinte dintr-o situatie periculoasa. Posibilitatea producerii unui accident este marita de starea de oboseala, consumul de alcool, tratamente cu unele medicamente si consumul de droguri.

Oboseala

Este cauza a circa 27 % din accidentele rutiere, din care o mare parte cu vatamari corporale grave si chiar mortale. Pentru mentinerea concentrarii si atentiei distributive pe toata durata conducerii sunt recomandate pauze la aproximativ doua ore de condus  (soferii incepatori chiar din ora in ora) iar in timpul pauzelor efectuarea de exercitii fizice si daca este posibil spalarea pe fata cu apa rece.
Oboseala la volan poate avea urmatoarele cauze:

- insuficienta odihna inainte de plecarea in cursa;
- stare fizica si psihica precara;
- conducerea autovehiculului pe perioade lungi, fara pauze pentru odihna;
- confortul redus din autovehicul;
- temperatura inadecvata din habitaclu;
- conducerea pe timp de noapte;
- trasee monotone, trafic aglomerat; 
- blocajele frecvente in trafic.

Efectele oboselii:

- nervozitate,agresivitate;
- aprecierea gresita a vitezei;
- reducerea capacitatii de analiza a situatiilor din trafic;
- timpul de reactie scazut;
- stergerea din memorie a unor portiuni pe care deja s-a condus; 
- somnolenta - riscul de a adormi la volan;
- halucinatii.
Atentie !  La aparitia primelor simptome de somn sau halucinatii din cauza oboselii, opriti imediat pe dreapta, intr-un loc in care autoturismul poate fi scos complet de pe partea carosabila si dormiti. Nu asteptati sa ajungeti in prima localitate sau parcare, deoarece aveti toate sansele sa faceti accident.  Daca este noapte dupa ce ati scos autovehiculul complet in afara partii carosabile, semnalizati-va prezenta prin aprinderea luminilor de pozitie si a semnalizatoarelor de avarie.

Alcoolul

Alcoolul este o substanta psihoactiva si un toxic celular cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos central. Actiunea sa consta in inhibarea transmiterii impulsurilor nervoase. Se inregistreaza cresterea vitezei de reactie si slabirea atentiei. Efectele psihologice ale consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si inhibare, pot sa faca singuratatea mai suportabila, pot diminua sentimentele de inferioritate. Pentru sistemul nervos central, alcoolul actioneaza in functie de cantitatea consumata: in doze mici, pana la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100ml de vin, se produce un efect stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa), dar consumat in doze mai mari are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate).

Medicamentele

Administrarea unor medicamente cum sunt hipnoticele, tranchilizantele, neurolepticele, antidepresivele, chiar si unele analgezice, necesita sistarea activitatii de conducator auto. Aceste medicamente pot avea efecte secundare de natura sa diminueze capacitatea de a conduce vehiculele . Efectele la nivelul sistemului nervos central se manifesta prin somnolenta, cefalee, ameteala, oboseala, reducerea atentiei, a reactivitatii si a reflexelor. Totodata pot aparea tulburari de acomodare a vederii, vedere incetosata. La prescrierea unui medicament de catre medic, trebuie sa ne informam daca acesta are efecte asupra capacitatii de a conduce autovehicule.

Drogurile

Studiile de evaluare a prevalentei drogurilor, medicamentelor si alcoolului in randul soferilor care au fost implicati intr-un accident rutier (mortal sau nu) au condus la concluzia ca alcoolul are o prevalenta mai ridicata decat orice alta substanta psihoactiva, dar drogurile sunt de asemenea des intalnite in randul populatiei generale care conduce autovehicule. In cazul consumului de droguri, riscurile de a produce un accident sporesc daca drogul este combinat cu o alta substanta psihoactiva precum alcoolul.

2. Vederea

Cel mai important simt folosit în conducere este vazul. Prin intermediul acestuia soferul receptioneaza aproximativ 90% din informatiile privind traficul rutier.
O vedere buna permite:
- distingerea formelor si detaliilor;
- perceptia globala;
- evaluarea distantelor si vitezelor;
- evaluarea culorilor.
Privirea trebuie indreptata inaintea autovehiculului condus pe o distanta care sa permita observarea din timp a unor pericole potentiale si sa asigure timpul de reactie necesar evitarii acestora. De asemenea, tot timpul trebuie stiut si ce se petrece in spatele , dar si in partile laterale ale autovehiculului condus. Atentie la unghiurile moarte ! Ochii trebuie mentinuti în miscare. Exista o stransa legatura intre miscarea oculara si producerea accidentelor rutiere. Privirea fixa elimina posibilitatea de a vedea zonele exterioare, limitrofe ale vehiculului. In oglinzile retrovizoare trebuie privit cam o data la 5 secunde. Trebuie sa fie intotdeauna pregatita o solutie de rezerva pentru rezolvarea unei situatii din trafic. La indemana sunt doua solutii: modificarea directiei sau modificarea vitezei. In oricare dintre acestea trebuie avut în vedere iesirea cu minimum de consecinte dintr-o situatie periculoasa. Trebuie sa va asigurati ca sunteti vizibil in trafic. Pentru ca ceilalti sa va vada trebuie sa comunicati. Nu presupuneti ca ceilalti v-au vazut! Daca este cazul, folositi claxonul, luminile indicatoare de directie, flash-urile, schimbati usor pozitia vehiculului. Asigurati-va ca mesajul pe care vreti sa-l transmiteti este receptat de cel caruia il adresati !

3. Stapanirea tehnicilor de conducere

Studiile in domeniu arata ca mai mult de o treime din accidente ar fi putut fi evitate daca manevrele de prevenire ar fi fost efectuate! Modul de actionare corect in situatiile delicate aparute in trafic tine de experienta conducatorului auto si de modul cum isi poate mentine stapanirea de sine pentru a gandi manevrele corecte ce trebuie facute.

Derapajul se naste prin alunecarea rotilor si devierea laterala a masinii. Acesta poate fi:
- cu deraparea tuturor celor patru roti, produsa la reducerea vitezei prin franare - care determina deplasarea laterala a masinii. La sistemele de franare cu ABS, franarea se obtine fara blocarea rotilor iar vehiculul tinde sa urmeze traiectoria initiala, pierderea controlului asupra directiei fiind nesemnificativa. La sistemele de franare fara ABS nu se recomanda franarea brusca deoarece in acest caz rotile se blocheaza si vehiculul poate intra in derapaj.  Pentru a putea controla directia trebuie ridicat pentru putin timp piciorul de pe pedala de frana si apoi pedala trebuie apasata din nou.
- deraparea „spatelui”, este cea mai periculoasa, fiind intalnita cel mai des la masinile cu motorul sau tractiunea pe spate. Masina „ fuge” de spate, ajungand uneori sa se intoarca la un unghi de 90 grade fata de directia initiala, moment in care multi conducatori auto neexperimentati se pierd pur si simplu, actionând frana! De fapt, trebuie sa se procedeze exact invers, eliberandu-se frana, manevrandu-se lin volanul catre partea in care se „rasuceste” masina si accelerand apoi usor;
- al treilea fel de derapaj aduce „ plecarea” intr-o parte a puntii din fata, actiune ce poate fi contracarata prin manevrarea volanului, in sens opus, in acelasi timp cu eliberarea pedalei de acceleratie.
Retineti: In clipa in care masina a intrat in derapaj, trebuie eliberata imediat pedala de frana, si cu calm, manevrat volanul lin, pana la revenirea pe directie, dupa care se poate accelera din nou, usor.

Forta centrifuga si aderenta

In cazul abordarii unui viraj cu viteza neadaptata autovehiculul are tendinta de a derapa (aluneca) spre exteriorul virajului. Reducerea vitezei inaintea intrarii in viraj se face in functie de unghiul virajului si de coeficientul de aderenta al partii carosabile.
Viteza neadaptata = viteza prea mare pentru unghiul de inchidere al virajului, sau viteza prea mare fata de coeficientul de aderenta al carosabilului.
a) daca virajul este spre dreapta, forta centrifuga tinde sa deplaseze autovehiculul spre stanga, catre banda de sens opus;
b) daca virajul este spre stanga, forta centrifuga tinde sa deplaseze autovehiculul spre dreapta, catre acostament.
Pentru a evita producerea derapajului in curbe, este necesar ca inainte de intrarea in viraj sa se elibereze pedala de acceleratie pana la jumatatea virajului, dupa care se poate accelera treptat.

Actionarea brusca a volanului

Aceasta se intampla de obicei la soferii incepatori, sau la cei care conduc foarte rar. Este un lucru deosebit de periculos deoarece sunt sanse sanse reduse ca autovehiculul sa poata fi redresat la timp daca s-a facut o astfel de greseala. 

Scaderea brusca a aderentei carosabilului

Se intampla de obicei iarna sau la inceputul primaverii ca dupa o portiune de carosabil uscat, sa mai apara si portiuni acoperite cu gheata provocata de conul de umbra al unei cladiri, de curentii de aer din zona unui pod peste o apa, s.a. Frana poate fi actionata inainte de a patrunde cu rotile pe gheata si apoi eliberata pentru a se evita intrarea in zona periculoasa cu rotile blocate. Dupa patrunderea in zona cu gheata, daca totusi se produce derapajul, nu se va folosi frana ci doar se va elibera pedala de acceleratie, se va introduce schimbatorul de viteze intr-o treapta inferioara si se vor braca rotile in sens opus directiei in care „fuge” fata autovehiculului (adica, in acelasi sens cu spatele).

Virajul cu denivelari marunte

Vara cand din cauza caniculei asfaltul se inmoaie, la franarea autovehiculelor de mare tonaj covorul asfaltic se aduna, ondulandu-se. Aceste denivelari formate de obicei inainte de intrarea in curbe si pana la jumatatea acestora, maresc semnificativ intrarea in derapaj a autovehiculelor care circula cu viteza neadaptata. Autovehiculele cu amortizoarele uzate sau defecte, pierd aderenta mult mai usor decat cele cu o suspensie care se incadreaza in parametrii optimi.

Anvelopele si aderenta la carosabil

Dimensiunile anvelopelor sunt in functie de modelul autovehiculului, fiecare model fiind dotat cu anvelope de dimensiuni optime. Acestea au aderenta maxima daca au o suprafata cat mai mare de contact cu solul. Anvelopele mentinute la presiunea prescrisa de constructor fac contact cu toata latimea benzii de rulare. Daca presiunea este mai mare decat cea prescrisa, contactul cu solul se realizeaza doar cu mijlocul benzii de rulare si anvelopa va avea o aderenta redusa. Aceeasi aderenta redusa o au si anvelopele cu presiunea mai mica decat cea prescrisa fiindca la acestea, greutatea se transmite pe flancuri. In cazul virajelor, banda de rulare a anvelopei cu presiune mica se va deforma si se va deplasa lateral fata de axa geometrica a rotii, ceea ce duce mai usor la derapaj. Aderenta scazuta apare si in cazul anvelopelor uzate sau a celor cu profil necorespunzator factorilor meteorologici ai anotimpului respectiv.

Acvaplanarea

Acest fenomen apare pe carosabilul acoperit cu apa. Cu cat creste viteza de deplasare a autovehiculului cu atat creste si forta cu care se opune la inaintare pelicula de apa din fata rotilor. Odata cu cresterea vitezei autovehiculului creste si viteza aerului care circula sub acesta, ceea ce duce la tendinta de ridicare (desprindere) a acestuia de la sol. Viteza, presiunea crescuta exercitata de pelicula de apa din fata rotii, si profilul uzat sau neadecvat care nu permite eliminarea rapida a apei de sub anvelopa, provoaca acvaplanarea. Aceasta consta in faptul ca rotile autovehiculului pierd contactul cu drumul si acesta pluteste pe pelicula de apa . La aparitia acestui fenomen, creste brusc turatia motorului. Evitarea unui accident se poate face ridicand piciorul de pe pedala de acceleratie. Atentie ! Cel mai important lucru in cazul in care intrati in acvaplanare este sa ridicati imediat piciorul de pe pedala de acceleratie, si lasati sa se reduca viteza fara sa actionati pedala de frana. Cauzele care duc la acvaplanare sunt:
- viteza de deplasare prea mare pe un carosabil ud;
- profilul neadecvat al anvelopelor sau uzura acestora;
- intensitatea precipitatiilor;
- grosimea stratului de apa.

Manevre de evitare

Daca situatia o impune, este mult mai usor sa se initieze o manevra de evitare-ocolire decat de oprire. Manevrele de evitare rapida nu duc la rasturnarea vehiculului, generand, în cel mai rau caz, coliziuni laterale, cu consecinte mult diminuate fata de o coliziune frontala sau din spate. Totusi trebuie sa se tina seama de urmatoarele reguli:
- reactionati cat mai devreme pentru ca rotile sa trebuiasca bracate cat mai putin pentru a evita fenomenul de incarcare dinamica a suspensiei, ceea ce poate duce la transferul periculos al maselor la revenire;
- formati un obicei in a tine mainile pe volan la 9 si 15 sau 10 si 10 pentru ca intr-o astfel de situatie sa-l puteti roti rapid chiar si pana la 180 de grade;
- evitati franarea la bracarea rotilor. Roata care ramane descarcata se poate bloca la franare (daca viram brusc stanga, de exemplu, vehiculul se „usureaza” pe partea dreapta);
- franati puternic inainte de a actiona volanul si apoi eliberati usor frana pentru a putea controla directia vehiculului;
- fiti pregatiti pentru revenirea pe traiectorie; multi conducatori nu pot face acest "pas";
Atentie la fenomenul transferului de mase - vehiculul tinde sa revina pe partea opusa, deci manevrati usor volanul.

Franarea de urgenta

Daca este imposibil de executat o manevra de ocolire atunci franarea de urgenta ramane singura solutie. O stapanire a tehnicii de franare permite imobilizarea vehiculului pe distanta cea mai scurta dar si pastrarea controlului asupra vehiculului.
Franarea modulata: apasati pedala de frana la maxim si slabiti efortul de apasare cand rotile se blocheaza. Cand rotile reincep sa se invarta, repetati manevra.
Franarea controlata: apasati pedala de frana pana cand rotile au tendinta de a se bloca; mentineti efortul de apasare pe pedala de frana.
 
 
< Inapoi
Inainte >
Conducere preventiva 1 - Scoala de soferi Galati