SCOALA DE SOFERI GALATI
 

SCOALA DE SOFERI GALATI

           cauta in site

>>Acasa
>>Permis de conducere
>>Oferta
>>Examen
>>Codul rutier
>>Regulament circulatie
>>Semnalizare rutiera
>>Notiuni de mecanica
>>Conducere preventiva
>>Conducere ecologica
>>Masuri de prim-ajutor
>>Contact
>>Teste

NOTIUNI DE MECANICA

MOTORUL


Motorul este sursa de energie necesara deplasarii autovehiculelor.

Motorul cu ardere interna cu piston

Dupa modul de aprindere a amestecului aer-combustibil exista motoare cu aprindere prin scanteie (MAS sau Otto) si motoare cu aprindere prin compresie (MAC, motoare Diesel).  Acestea transforma miscarea rectilinie a pistonului in miscare de rotatie, prin intermediul mecanismului biela-manivela.

Ciclul motor la MAS în patru timpi

1.  Admisia - pistonul se deplaseaza in jos si absoarbe in cilindru, prin supapa de admisie care este deschisa, amestecul carburant format din aer si benzina.
Amestecul carburant este asigurat de carburator sau prin injectie.
2.  Compresia - pistonul se deplaseaza in sus, supapele de admisie si evacuare sunt inchise si amestecul carburant este comprimat in camera de compresie a cilindrului.
3.  Aprinderea - bujia produce scanteia care aprinde amestecul carburant, prin aprinderea amestecului carburant creste temperatura si presiunea gazelor rezultate din ardere, apasand pe piston. Pistonul este obligat sa se deplaseze si astfel sa realizeze cursa activa. 
4.  Evacuarea - gazele arse sunt lasate sa iasa in atmosfera prin supapa de evacuare, dupa care toti timpii de mai sus se repeta.

Ciclul motor se realizeaza:

- la motoarele in patru timpi, in patru curse simple ale pistonului, deci in doua rotatii ale arborelui cotit.
- la motoarele in doi timpi, in doua curse simple ale pistonului, adica, intr-o rotatie completa a arborelui cotit.

Ciclul motor la MAC in patru timpi

1. Admisia - pistonul se deplaseaza in jos si se absoarbe o cantitate de aer in cilindru.
2. Compresia - pistonul se deplaseaza in sus, comprima aerul aspirat producand supraincalzirea acestuia.
3. Aprinderea - inainte de terminarea cursei, in aerul supraincalzit se injecteaza combustibilul pulverizat ( motorina ) care se aprinde instantaneu. Ca urmare a aprinderii amestecului carburant creste temperatura si presiunea gazelor rezultate din ardere, apasând pe piston. Pistonul este obligat sa se deplaseze in jos si astfel sa realizeze cursa activa.
4. Evacuarea - aproape de capatul cursei, supapa de evacuare se deschide si gazele arse sunt lasate sa iasa in atmosfera, dupa care toti timpii de mai sus se repeta.

De retinut modul diferit in care are loc aprinderea la cele doua tipuri de motoare:
- la MAS amestecul carburant se aprinde la sfarsitul compresiei prin scanteia produsa de bujie;
- la MAC, la care comprimarea aerului este mai puternica, la sfarsitul compresiei, amestecul carburant pulverizat de injectoare in aerul supraincalzit din cilindru, se autoaprinde.

Explicarea unor termeni:

- cursa pistonului: distanta parcursa de piston intre cele doua puncte extreme;
- cilindreea (volumul total al motorului) este cilindreea unui cilindru inmultita cu numarul de cilindri ai motorului. Este exprimata in litri sau centimetri cubi.
- raportul de compresie: este raportul dintre volumul total al cilindrului si volumul camerei de ardere.
- timp: o miscare a pistonului de sus in jos sau de jos in sus intre cele doua puncte extreme ( PMI SI PME ). Motorul in 4 timpi realizeaza ciclul motor in doua rotatii ale arborelui cotit, respectiv o rotatie a arborelui cu came.
- PMI (punctul mort interior) - pozitia cea mai apropiata de chiulasa motorului pana in care este impins pistonul de catre arborele cotit.
- PME (punctul mort exterior) - pozitia cea mai departata de chiulasa motorului pana in care este tras pistonul de catre arborele cotit.

Instalatia de alimentare a motorului

Pentru a functiona, motorul are nevoie de amestec carburant. Acesta este alcatuit din combustibilul aspirat din rezervor de pompa de alimentare, si aer. Acest amestec se formeaza :
- in galeria de admisie - la motoarele cu carburator sau cu injectie monopunct.
- in interiorul cilindrilor - la motoarele cu injectie multipunct.

Carburatorul are rolul  de a realiza amestecul carburant la MAS.

Partile componente ale carburatorului sunt:     
- camera de nivel constant; 
- camera de amestec;
- difuzorul; 
- jiclorul;
- clapeta de admisie. 

Alimentarea motoarelor Diesel (MAC):

- cu pompa de injectie = solutia clasica;
- cu pompa injector;
- common rail (rampa comuna)

Amestecul carburant la aceste motoare se realizeaza în interiorul cilindrilor motorului.

Instalatia de alimentare la MAC cuprinde: rezervor, conducte, pompa de alimentare, filtre, pompa de injectie, conducte de inalta presiune, injectoare.
Pompa de alimentare are rolul de a extrage motorina din rezervor si a o trimite in pompa de injectie.
Pompa de injectie are rolul de a mari presiunea motorinei si de a o trimite la injectoare regland totodata si debitul in functie de necesitati.
Surplusul de motorina, trecut printre acul injectorului si ghidajul sau, se returneaza în rezervor prin conductele de legatura.
Supapa de refulare a elementului pompei de injectie in linie, are rolul de a asigura un inceput si un sfarsit brusc al injectiei impiedicand astfel picurarea motorinei din injector la sfarsitul injectiei si patrunderea aerului in pompa de injectie.

Ruperea arcului de reglare a presiunii de injectie sau a tijei injectorului datorita oboselii materialului, duce la pornirea anevoioasa si uneori chiar imposibila a motorului. Daca defectiunea intervine in timpul functionarii motorului, datorita scaderii bruste a presiunii de injectie motorul functioneaza neregulat, cu batai, eliminand fum negru pe teava de esapament si in foarte scurt timp acesta se opreste.

Utilizarea unui carburant cu impuritati sau insuficient filtrat, determina infundarea injectoarelor la motoarele Diesel, iar la cele alimentate cu benzina, functionarea motorului cu intreruperi sau oprirea acestuia.

Scaderea puterii motorului este determinata de infundarea partiala a tobei de evacuare cu zgura rezultata din combinarea fumului si a gazelor arse cu vaporii de apa, obturand iesirea acestora si marirea presiunii din interiorul instalatiei de evacuare.

Imbacsirea cu praf a filtrului de aer determina marirea consumului de carburant.

Cauza arderii garniturii de chiulasa este strangerea insuficienta a acesteia.

Utilizarea unui amestec carburant prea bogat sau patrunderea uleiului din motor in camera de ardere a pistoanelor la MAS, au ca efect ancrasarea bujiilor.

Mecanismul de distributie

Rolul mecanismului de distributie este de a deschide si inchide supapele de admisie si evacuare intr-un anumit moment, realizandu-se astfel umplerea cilindrilor cu amestecul carburant si evacuarea gazelor rezultate din arderea acestuia.

In functie de pozitia supapelor, mecanismele de distributie sunt:
- cu supape în cap, unde supapele sunt montate în chiulasa;
- sistemul mixt, supapele fiind montate în bloc si în chiulasa.   

Prin comanda distributiei se transmite miscarea de la arborele cotit la axul cu came. Distributia se realizeaza prin intermediul unor roti dintate, unui lant sau unei curele dintate.

Uzura inegala a camelor de pe axul cu came duce la functionarea neregulata a motorului.

Jocurile prea mici intre coada supapelor si culbutori fac ca supapele sa ramana deschise, motorul da rateuri in admisie si evacuare, iar supapele se deformeaza.

Dereglarea avansului la injectie pentru un cilindru ori pentru toti cilindrii motorului determina functionarea neregulata a acestuia. La un avans prea mare apare fum alb la evacuare, iar la un avans prea mic apare fum negru la evacuare si creste consumul de combustibil.

Fumul alb in exces mai poate avea drept cauza deteriorarea garniturii de chiulasa intre doua camere de ardere.

Instalatia de ungere

Organele mobile ale motorului sunt prevazute cu anumite jocuri de montaj. Aceste jocuri asigura spatiul necesar pentru ungerea suprafetelor supuse frecarii. Ca lubrifiant trebuie utilizat doar acela recomandat de constructorul motorului.

Uleiurile utilizate pot fi minerale sau sintetice. Cele mai bune uleiuri sunt cele sintetice.

Caracteristici principale ale uleiurilor:
- vascozitate (uleiurile se opun curgerii);
- onctuozitate (asigura alunecarea).

Instalatia de ungere, prin componentele sale, asigura atat ungerea pieselor in miscare  precum si filtrarea si racirea uleiului.

Instalatia de ungere are ca parti componente:
- pompa de ulei; 
- filtrul de ulei;
- radiatorul de ulei.   
Pompa de ulei, antrenata de arborele cu came, absoarbe ulei din carterul inferior (baia de ulei) si il trimite prin filtrul de ulei si supapa de presiune, in rampa de ungere. De aici, prin mai multe canale, uleiul este dirijat spre locurile unde trebuie efectuata ungerea.
La ungere contribuie si arborele motor prin barbotarea uleiului existent in baia de ulei.

Uleiul si filtrul de ulei se schimba la intervalele prevazute de constructor.
Este recomandat ca schimbarea uleiului sa se faca cu motorul cald pentru a se asigura scurgerea sa completa impreuna cu toate impuritatile rezultate din exploatare. Se va avea in vedere ca autovehiculul sa fie asezat in plan orizontal si motorul sa fie oprit.

Nivelul uleiului din motor se masoara cu o tija numita joja. Masurarea se face inainte de pornirea motorului, cu automobilul asezat pe o supafata orizontala. Nivelul uleiului trebuie sa se afle intre cele doua repere de MIN si MAX de pe joja. Daca nivelul este prea mic, acesta se va completa cu ulei de acelasi tip avand grija sa nu se depaseasca nivelul maxim.
Daca nivelul uleiului scade sub reperul MIN, motorul se gripeaza.
Cauze frevente care determina scaderea nivelului:
- uzura accentuata a motorului datorita consumarii acestuia prin ardere (motorul scoate fum albastru);
- pierderea de ulei datorata neetanseitatii garniturilor sau montarii defectuoase a filtrului de ulei ori a dopului de golire.

Cauze care determina cresterea nivelului uleiului:
- patrunderea de combustibil in baia de ulei. In acest caz uleiul are miros de combustibil. In general, combustibilul poate ajunge in ulei pe langa segmentii pistonului.
- patrunderea de lichid de racire in baia de ulei. In acest caz se observa o spuma galbena pe joja.

Patrunderea lichidului de racire in ulei poate fi cauzata de arderea sau deteriorarea garniturilor de etansare a camasilor cilindrilor ori de fisurarea camasilor cilindrilor sau a blocului motor.

Presiunea uleiului poate scadea datorita uzurii motorului, infundarii sorbului pompei de ulei, defectarii supapei de presiune.

Instalatia de racire

Deoarece in timpul arderii combustibilului se dezvolta temperaturi foarte ridicate, motoarele sunt echipate cu instalatie de racire pentru a le mentine la temperatura normala de functionare ( 80 - 900 C ).

Agentul de racire poate fi un lichid sau aerul.

Instalatia de racire cu lichid are ca parti componente:  radiatorul, pompa de apa, ventilatorul, termostatul, vasul de expansiune, termocontactul, tuburile flexibile, racordurile din cauciuc.

Lichidul din instalatia de racire a motorului, compus din apa distilata in amestec cu antigel ori antigel simplu, se va verifica atat ca nivel cat si concentratie. Se completeaza daca este cazul ori se reface concentratia. Acesta se inlocuieste la perioade de trei ani, ori la intervalele recomandate de constructorul autovehiculului.

Pompa de apa este antrenata de arborele cotit si are rolul de a asigura circulatia lichidului in circuitul de racire.
Termostatul are rolul de a mentine o temperatura optima a motorului prin inchiderea sau deschiderea circuitului spre radiator.
Termostatul are doua pozitii de lucru:
- “inchis” - lichidul circula numai in motor.
- “deschis” - lichidul circula si prin radiator, ceea ce duce la scaderea temperaturii acestuia.

Blocarea termostatului in pozitia deschis duce la scaderea temperaturii lichidului de racire, avand ca efecte:
- scaderea puterii motorului;
- consum marit de carburant;
- uzura prematura a motorului.

Ruperea sau slabirea curelei care antreneaza pompa de apa, blocarea termostatului in pozitia inchis, infundarea sau spargerea radiatorului precum si pierderea de lichid de racire conduc la supraincalzirea motorului.
Lipsa racirii duce la calarea motorului.

Radiatorul are rolul de a dispersa apa supraincalzita venita de la motor pentru a fi racita de catre ventilator.

Instalatia de aprindere

Instalatia de aprindere are rolul de a produce scanteile electrice în camera de ardere pentru a aprinde amestecul carburant intr-un moment bine stabilit. Se intalneste doar la MAS.

Instalatia de aprindere este formata din doua circuite:

- circuit de joasa tensiune - este alcatuit din bateria de acumulatoare, contactul, infasurarea primara a bobinei de inductie cu rezistenta aditionala, ruptorul, condensatorul, conductorul de joasa tensiune si indicatorul de curent;
- circuit de inalta tensiune - este alcatuit din infasurarea secundara a bobinei de inductie, distribuitorul, bujiile, conductorii de inalta tensiune. 

Instalatiile de aprindere electronice micsoreaza consumul de carburant, datorita arderilor complete ale amestecului carburant.

Bobina de inductie este componenta instalatiei unui motor cu aprindere prin scânteie si are rolul de a transforma curentul electric de joasa tensiune (6 sau 12 V) în curent electric de înalta tensiune (10...25 kV) in circuitul secundar, prin fenomenul de inductie electromagnetica.

Bujia serveste la producerea scanteii. Principalele caracteristici ale bujiei sunt: diametrul filetului, distanta dintre electrozi, valoarea termica.

Autovehiculele moderne folosesc sisteme electronice de aprindere. Acestea sunt controlate de calculator.

Instalatia de alimentare cu curent electric
este formata din:   

- bateria de acumulatoare; 
- generatorul de curent (alternatorul);
- releul regulator de tensiune;

Bateria de acumulatoare sau acumulatorul, este sursa de energie pentru pornirea motorului. Aceasta alimenteaza consumatorii electrici ai automobilului cand motorul este oprit si cand generatorul nu debiteaza suficienta energie electrica.

Scaderea nivelului electrolitului din bateria de acumulatoare determina descarcarea acesteia datorita procesului chimic de sulfatare care consta in acoperirea placilor din plumb cu un strat alb de sulfat de plumb cristalizat .
De fiecare data cand a scazut nivelul electrolitului din bateria de acumulatoare, completarea acestuia se face cu apa distilata, acoperind placile de plumb cu pana la 10-15 mm. Este de mentionat ca in prezent exista baterii care nu necesita intretinere.

In situatia in care intensitatea luminii farurilor variaza in functie de turatia motorului, cauza o reprezinta fie slabirea contactelor electrice, fie descarcarea sau sulfatarea bateriei de acumulatoare.

Daca la actionarea cheii in contact nu se aude zgomotul motorului sau luminile nu se aprind ori nu functioneaza claxonul, cauza o reprezinta fie oxidarea contactelor de la bornele bateriei de acumulatoare, fie descarcarea sa completa.

Generatorul de curent alternativ (alternatorul) pus in miscare de motor, produce energie electrica pe care o redreseaza automat in curent continuu prin intermediul unor diode. Acesta are rolul de  a incarca bateria de acumulatoare si de a alimenta consumatorii vehiculului cand motorul este in functiune .

Cand alternatorul nu debiteaza sau debiteaza insuficient curent cauza se datoreaza:
- griparii periilor în suportul acestora sau uzura lor;
- aparitia arsurilor, depunerilor, murdariilor sau unsorilor la inelele colectoare;
- intreruperilor in circuitul de excitatie al alternatorului;
- defectarii releului regulator de tensiune;
- deteriorarii diodelor din circuitul de redresare;
- slabirii sau ruperii curelei alternatorului.

Releul regulator de tensiune este un dispozitiv electric destinat sa mentina constant curentul continuu produs de alternator pentru incarcarea bateriei de acumulatoare si alimentarea consumatorilor autovehiculului.

Electromotorul sau demarorul este componenta principala a instalatiei de pornire a motorului autovehiculului, iar alimentarea sa cu curent continuu este asigurata de bateria de acumulatoare.
Folosirea sa excesiva in cazul in care motorul porneste greu sau nu porneste, conduce la descarcarea bateriei de acumulatoare.
Rotirea slaba si pornirea greoaie a motorului sunt cauzate de scurtcircuitul in infasurarile rotorului ori ale statorului electromotorului. Functionarea greoaie a electromotorului poate fi determinata si de faptul ca periile colectoare s-au uzat si nu mai preseaza corespunzator pe colector.

Farurile se utilizeaza in mers. Nu este recomandata stationarea cu farurile in functiune deoarece aceasta va duce la descarcarea acumulatorului.
Reducerea luminozitatii farurilor se produce in urma modificarii sau deteriorarii gradului de reflexie al oglinzii refectoare ori a murdarii acesteia din cauza prafului ori a apei patrunse in corpul farului.
Drumul nu este corespunzator iluminat, chiar daca luminozitatea farurilor este normala, in cazul dereglarii sau reglarii gresite a acestora.
Nefunctionarea farurilor poate avea drept cauza: arderea sigurantelor fuzibile, desfacerea sau deteriorarea legaturilor ori a contactelor electrice, arderea becului din interiorul farului sau a uneia dintre fazele de iluminat, de intalnire sau de drum.
Reflectarea in sus a luminii farului, atat a celei de intalnire, cat si a luminii de drum, se datoreaza fie supraincarcarii vehiculului, fie montarii gresite a becului bilux (bec cu doua filamente) cu ecranul in sus.
 
 
< Inapoi
Inainte >
Notiuni de mecanica 1 - Scoala de soferi Galati